Premiul III, Poezie, 2016 – Aurelia Panait – Când urci pe munte…

Când urci pe munte…

Autor: Aurelia Panait (Vîlcănești, Prahova)

Când urci pe munte nu ai balustrade!
Ai dinţi şi unghii să te-agăţi de viaţă,
ai suflet să-l cuprinzi pe Dumnezeu,
şi vorbe ca să lauzi cascadele de stele.

Ai ochi ca să priveşti atâtea frumuseţi
şi minte să-nţelegi că stai deasupra lumii
semeţ precum un vultur, curat precum un sfânt,
dator şi demn să aperi tezaurul cu piscuri.

Ai mâini să răsfoieşti noi file de natură,
picioare să cutreieri pădurile de brazi,
ai tălpi să simţi sub ele şi piatra şi poiana
şi nas să simţi mirosul de smirnă şi răşină.

Ai gust să simţi ce dulce este clipa
pe care o petreci pe lângă foc,
urechi s-asculţi şi liniştea şi vântul,
talăngile şi corul cocoşilor de munte.

Ai timp să vezi că timpul curge altfel,
că poţi să îl opreşti, de vrei, în loc
ca să închizi cu milă şi blândeţe
şi răni adânci şi suferinţe albe.

Ai dragoste să prinzi în pumni lumina,
să simţi cu bucurie că eşti viu,
voinţă să înfrunţi toţi mugurii de spaimă,
ca să clădeşti noi punţi spre infinit.

Purtând pe frunte semnul veşniciei,
putere ai să intri în spaţiul credinţei
şi forţă să te lupţi cu energii ostile,
s-ajungi în echilibru pe marginile lumii.

Când urci pe munte nu ai balustrade!
Ai dinţi şi unghii să te-agăţi de viaţă,
ai suflet să-l cuprinzi pe Dumnezeu,
şi vorbe ca să lauzi cascadele de stele!

Autor: Aurelia Panait (Vîlcănești, Prahova)

Textul este publicat online și aici.


Text câștigător al Premiului III, Categoria Poezie, la Concursul de Literatură Montană “Reading Mountains”, organizat de către AECO România sub egida Convenției Alpine, cu ocazia Zilei Internationale a Muntelui. 

11 Decembrie 2016 

Lista completă a tuturor premiilor, aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *